Critical Thinking

s?rb?toare Macedonia, Rosalia se bazeaz? pe vechiul mit

s?rb?toare grandioas?, legat? de venirea verii, celebrat? la traci – dup? afirma?iile lui Romulus Vulc?nescu- în perioada înflorii rozelor, de unde î?i trage ?i numele sau, mai bine zis, de la cultul rozelor, Cele mai vechi documente ce atest? serbarea Rosaliei-serbarea trandafirilor-s-au p?strat în regiunea Lucaniei, de pe timpul domniei lui Hadrianus (anii 117-138).Rosalia histrian? (Histria, vechi ora? în Dacia, Dobrogea de ast?zi ) este amintit? pentru prima dat? în anul 138 e. n., fiind, de fapt, cu mult mai veche decât cea de pe meleagurile macedoniene.Vechea s?rb?toare a Rusaliilor are o mare arie de r?spândire. Ea este celebrat? în Tracia, Grecia, Macedonia. De la romani, s?rb?toarea ajunge pân? în câmpiile panonice din Cehia. Existen?a s?rb?torii în Dacia, pe timpul domniei lui Burebista (anii 70-44 î.e.n.), considerat ,,cel dintâi ? cel mai mare dintre regii din Tracia”, cum îl caracterizeaz? o inscrip?ie greac? din acele vremuri, nu trebuie s? mire, din cauz? c? tracii, rudele de sânge ale geto-daciloe, oficiau un cult vechi al florilor, închinat zeului lor Sabazios.În Macedonia, Rosalia se bazeaz? pe vechiul mit al gr?dinarilor lui Midas, aflate la poalele muntelui Pangeu, Midas fiind unul dintre membrii cortegiului zeului Dionisos-Bahus.Vorbind despre tradi?ia trac? a zilei trandafirilor, constat?m c? aceast? serbare milenar? a fost mai puternic? decât cultul roman. Rosalia, fundamentat? pe un mit arhaic universal, se desf??ura pe câmpii, în aer liber, cu mult? muic? ?i dansuri (mânc?ruri ?i vinuri din struguri), care invocau rena?terea naturii considerat? moart? în timpul iernii. Anume de acolo, de la traci, greci ?i romani, coboar? ?i b?trâna hor? cu l?utari ?i faimoasele cete c?lu??re?ti. Dup? cum am mai men?ionat, oamenii din negura timpurilor nu ?i-au putut închipui via?a f?r? cântec, muzic?, dans, datini ?i tradi?ii.Serbarea Rosaliei aminte?te de cea mai vesel? ?i mai r?scolitoare manifestare popular? ce va avea loc la str?mo?ii no?tri traco-geto-daci, patria trandafirilor, a florilor, a fructelor ?i a vinului. Precum se ?tie, contopirea religiei cre?tine cu un ritual str?vechi p?gân a dat na?tere s?rb?torilor de iarn?, precum ?i celor de la sfâr?itul verii, inclusivDobrea CorneliaFacultatea de LitereSpecializarea : român?-francez?a Rusaliilor propriu-zise. Urmele acestui cult au fost p?strate ?i de c?tre biserica catolic?, sub denumirea de pasca rasata, duminica de rosae sau rosalia.Rusaliile erau numite de D. Cantemir ?i zâne, adic? muze care st?pâneau frumoasa art? interpretativ? muzical-coregrafic?, ?tiin?a, în?elepciunea, poezia, astronomia, istoria etc.Reprezent?rile Rusaliilor, dup? cum se indic? în diferite surse scrise, durau nou? zile, (3 zile în unele localit??i din Moldova ?i Transilvania, 7 zile în Muntenia ?i Oltenia, 8 zile în Banat) ?i începea cu Duminica Mare-Duminica Rusaliilor. Aceast? mare ?i frumoas? serbare se desf??ura în zilele înfloririi trandafirilor la început de var? (mai-iunie), când vegeta?ia exuberant? atingea culmea dezvolt?rii, în pragul zilelor calde ale verii, când puzderia de flori va fi schimbat? curând în bel?ugul fructelor.Pentru celebrarea Rusaliilor sunt specifice o mul?ime de obiceiuri ?i ceremonii practicate în s?pt?mâna desf??ur?rii acestei s?rb?tori.Astfel, de Rusalii, locuin?ele sunt împodobite cu ramuri de tei, de stejar sau plop (Moldova, Muntenia, Oltenia), sunt sfin?ite r?murele de tei, soc; oamenii poart? la brâu sau în sân pelin, leu?tean, odolean sau usturoi, plante considerate c? au putere miraculoas? ?i protejeaz? Rusaliile, sinonime cu ielele. În aceste zile sunt culese plantele medicinale care au mare putere de vindecare. U?ile caselor, ferestrele sunt unse cu usturoi, mirosul acestuia nu permite rusaliilor s? intre în înc?peri.În cinstea frumoasei s?rb?tori a Rusaliilor vesti?ii C?lu?ari înso?i?i de l?utari porneau ceata pe la casele oamenilor, aducându-le bucurie ?i veselie timp de nou? zile.La sfâ?itul lunii mai (24-26 stilul vechi), începutul lui iunie (5-8 stilul nou), dup? ce se termina lucrul de prim?var?, oamenii c?s?tori?i, dar mai ales fl?c?ii ?i fetele mari, mergeau la p?dure ?i culegeau flori mirositoare. Domni?oarele împleteau cununi ?i coroni?e de flori, le puneau pe cap, imitând frumoasele zei?e din pove?tile noastre populare, dup? care mergeau s?-?i vad? câmpurile, viile, livezile. Mai t?rziu se adunau la un izvor, se sp?lau cu ap? curat? pe fa??, având convingerea c? anul întreg la fel de curat le va fi ?i obrazul. Mai apoi se stropeau cu ap? limpede, crezând c? acest obicei are for?? magic? ?i spore?te roada câmpului. În unele sate din jude?ul Odorhei (Piatra, Furceni, Lopatna, Mitoc etc), fetele tinere mergeau la râu ?i aruncau pe apa lor flori, crengu?e, roze, sperând c? vor fi frumoase ca florile, s?n?toase, norocoase ?i iubite de tinerii feciori. Pe la orele 3-4 dup? amiaz? fl?c?ii satului aduceau la vatra jocului l?utari ?i lmea era invitat? la hor?, simbol al dragostei, tinere?ii, veseliei, a unirii poporului într-o singur? familie pa?nic?.Dup? m?rturiile mai multor s?teni, în ziua Rusaliilor nu se lucra, crezându-se c? în aceast? zi se spulber? toate nepl?cerile.În Moldova, numele Rusaliilor reprezint? Sfânta Treime, ce se s?rb?tore?te luni sau mar?i, la 50 de zile dup? Pa?te. Unii localnici o mai numesc Troi?a, conform limbii vechi biserice?ti.Dobrea CorneliaFacultatea de LitereSpecializarea : român?-francez?Duminica Mare este considerat? una dintre cele mai importante s?rb?tori, ce încheie ?irul str?vechilor s?rb?tori domne?ti, începând cu Floriile, care sunt anun?ate cu verdea?a proasp?t? a stâlparilor de salcie. În Moldova, Bucovina ?i în alte regiuni ale plaiului românesc se zice c? aceast? zi este cea mai important?, deoarece este ziua Maicii Domnului nostru Iisus Hristos. Serbarea Rusaliilor este un simbol al reînvierii naturii, a rozelor, a trandafirilor, a florilor de câmp.Pe plaiurile române?ti, cetele de tineri ce cutreierau satele cu ocazia Rusaliilor se numeau c?lu?ari, în Bulgaria ?i Macedonia aceste grupuri ?i-au p?strat numele de rusalii pân? în prezent.Paralel cu aceast? serbare a reînvierii naturii de Rusalii se practica ?i pomenirea mor?ilor, cei vii nu uitau de cei mor?i nici chiar în excesul lor de bucurie. Sufletele celor mor?i, dup? credin?a mai multor popoare antice ?i moderne, reînviau odat? cu rena?terea naturii, luând parte ?i ele la triumf?toarea serbare a florilor. Acest cult al mor?ilor reprezenta simbolic lupta prim?verii cu iarna, a vie?ii cu moartea.S?rb?toarea Rusaliilor la români, de altfel, ca ?i la slavi, este legat? de o credin?? foarte r?spândit? care are la baz? reprezent?ri mitice feminine. Ele poart? numirea omonim? de rusalii, de?i sunt cunoscute ?i ca zâne, ile, iele, dânsele, iezme etc. Dac? e s? ne referim la tr?s?turile caracteristice ielelor, atestate în credin?ele populare, ele sunt fete tinere, moarte, dar care au puteri miraculoase. Aceste spirite femeie?ti, foarte frumoase, îmbr?cate în straie albe, locuiesc, ca ?i nimfele din legendele grece?ti sau romane, pe lâng? dumbr?vi, izvoare, p?duri, fântâni, lacuri ?i se eviden?iaz? prin felul excep?ional de a cânta ?i a dansa. Se zice c? ele alearg? ziua prin dumbr?vi.Folcloristul Tudor Panfilie m?rturisea c? zânele ,,… au zale pe piept ?i clopo?ei la picioare. Dansul ?i cântecele lor, de frumoase ce sunt, nu se aseam?n? cu cele de pe p?mânt.”Conform afirma?iilor savantului Vasilie Pîrvan, serbarea trandafirilor, Rosalia, r?spândit? pe plaiurile române?ti, p?streaz? amintirea unei din cele mai spectaculoase s?rb?tori ale naturii.Din mai multe documente ale timpului am aflat c? str?mo?ii no?tri traco-daco-romani pre?uiau înalt serb?rile tradi?ionale cu muzic? ?i dansuri, care nu lipseau de la niciun eveniment legat de na?tere, c?s?torie sau înmormântare. Romanii aveau orchestre mari, capele, coruri de cânt?re?i ilu?tri pe lâng? templele cultului imperial, augustin, ce se uneau în colegii muzical-coregrafice luau parte în fiecare an la m?rea?a serbare a Rosaliilor, la celebrarea zilei de na?tere a lui Octavian Augustus ?i a Liviei, so?ia împ?ratului roman (23 septembrie), în acele zile himnozii (cânt?re?i de ode la romani) împodobeau uria?a statuie a împ?ratului cu trandafiri, simbolul rena?terii naturii, al bucuriei ?i fericirii.Noi, urma?ii traco-geto-dacilor, ne putem mândri c? am p?strat în mare parte aceste serb?ri pân? în zilele noastre. Testamentul nostru na?ional include ?i aceste serb?ri care trebuie valorificate ?i în continuare.Dobrea CorneliaFacultatea de LitereSpecializarea : român?-francez?În prezent, s?rb?toarea de Rusalii este celebrat? oficial în fiecare an în România, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Spania, Italia sau Portugalia. În America Latin?, Rosalia este considerat? regina, împ?r?teasa rena?terii naturii, a florilor, a rozelor ?i trandafirilor, s?rb?torit? cu mare fast de c?tre popor.Memoria poporului p?streaz? numeroase legende, basme, datini, serb?ri ?i ritualuri cu muzic? ?i dansuri, care necesit? o cercetare am?nun?it? ?i o valorificare ce poate umple golul din domeniul culturii na?ionale.O s?rb?toare cu care s-ar încheia iarna este Boboteaza. Aceast? s?rb?toare include diferite obiceiuri ce se realizeaz? înaintea zilei de 6 ianuarie sau în ajunul acesteia.Numele primei s?rb?tori din an este dat de unul dintre cei mai importan?i sfin?i din calendarul cre?tin, Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cesareei din Capadocia.Ciclul s?rb?torilor de trecere dintr-un an în altul include, în tradi?ia românilor, praznicul cre?tin al Botezului lui Iisus Hristos numit ?i Teofania sau Dumnezeiasca Ar?tare – popular, Boboteaza, iar în Transilvania, Ziua Crucii sau Ap?-Boteaz? – dup? riturile pe care le s?vâr?esc preo?ii în aceast? zi.Ajunul Bobotezei este o zi în care cre?tinii p?streaz? cu des?vâr?ire postul, cur??enia trupeasc? ?i sufleteasc? pentru c? precede momentul na?terii spirituale a lui Iisus ?i al sfin?irii apelor pentru c? este pus? sub semnul minunilor ?i al martiriului a doi mucenici a lui Hristos .Astfel ,,fetele ajuneaz? ca s? le dea Dumnezeu b?ra?i buni ?i cumin?i”, gospodinele, ca s? nu m?nânce ,,lighioaiele roadele” ?i s? nu fie r?pite g?inile de p?s?rile cerului, b?trânii ?in chiar post negru pentru iertare.Masa din aceast? zi era preg?tit? în Moldova cu aceea?i solemnitate ?i rigoare ca ?i cea dinaintea Cr?ciunului, pentru c? reunea în mod simbolic tot sporul casei ce trebuia sfin?it, consacrat. Odat? cu bucatele destinate familiei, erau sfin?ite de preot sare ?i t?râ?e pentru vite, paie în a?ternutul clo?tilor, iar preotul primea un fuior de cânep?.În satele din Hunedoara, femeile îl d?deau pentru a avea spor la cânepa de var? destinat? ve?mintelor de s?rb?toare; în alte p?r?i, unde cânepa era socotit? un antidot împotriva relelor, darul avea rostul de a le prinde ?i lega pe acestea toate.Boboteaza este unul dintre prilejurile de sfin?ire a casei de care se crede c? depinde în?elegerea ?i bun?starea familiei, de aceea preotul ?i înso?itorii s?i sunt întâmpina?i cu o oarecare emo?ie. Cunoscând credin?a în puterea miraculoas? a busuiocului de a revela în vis chipului viitorului so?, preo?ii nu uit? niciodat? s? lase la casele cu tineri nec?s?tori?i o ml?di??, f?când totodat? ur?rile cuvenite ?i mult a?teptate.Dobrea CorneliaFacultatea de LitereSpecializarea : român?-francez?,,Sfin?irea apelor”, ,,sfin?irea Aghezmei Mari” sau ,,Iordanul” este una dintre datinile cele mai importante din aceast? zi, dedicat? amintirii botezului pe care Iisus l-a primit în apa Iordanului de la Sfântul Ioan Botez?torul.Apele sfin?ite sunt d?t?toare de cur??enie, s?n?tate, vigoare, de aceea, în ciuda gerului, tinerii se întrec în a aduce crucea din apele înghe?ate.Apa de la Boboteaz? este unul dintre antidoturile magice ?i curative, c?ruia oamenii îi atribuie nenum?rate calit??i redutabile. Adus? acas? ?i p?strat? cu mult? b?gare de seam? ,,agheazma Iordanului” se gust? de fiecare membru familiei, timp de 3-7 zile la rând ,,pe inima goal?”. Peste an, picurat? pe foc, ea poate s? alunge furtunile ?i grindina; ad?ugat? altor ingrediente magice, sluje?te descântatului de deochi ?i de sperietur?, dar ?i practicelor magice de alungare a altor rele, precum ,,f?cutul pe ursit?”, Ielele sau Dânsele, aducând s?n?tate sau frumuse?e.În unele ?inuturi române?ti, bucuria acestei s?rb?tori era marcat? ?i de aprinderea unor focuri în jurul c?rora se strângeau ?i jucau fete ?i ficiori, iar când fl?c?rile se mai astâmp?rau, s?reau fiecare peste gr?mada de jar pentru a fi s?n?to?i ?i cura?i tot anul.În Muntenia, fl?c?ii se constituie în cete de ,,iord?nitori”, iar în sudul Moldovei, ace?tia poart? numele de ,,ciurlezi”. Îmbr?ca?i în straie albe de s?rb?toare, dup? sfin?irea apelor de c?tre preot, ei merge din cas? în cas? stropind din nou cu ap? sfin?it? ?i vestind Botezul Domnului prin cântarea cult?, devenit? colind, ,,aghiosul”.În unele zone mai conservatoare (M?rginimea Sibiului, Muscel, Maramure?) exist? chiar obiceiul ca în seara zilei de 6 ianuarie, ceata de juni, colind?tori sau grupuri de gospodari s?-i colinde pe Ioni.O form? interesant? a obiceiului o g?sim sub numele de ,,Geavrelele” în localitatea dâmbovi?ean? Morteni, de pe malul drept al Neajlovului. Tinerii adun? în Ajunul Bobotezei batiste brodate cu fete în ?ez?torile dinaintea Cr?ciunului ?i le leag? pe pr?jini, ce dep??esc adesea 12 metri, strunjite din lemn de stejar, tis? sau cer. Fiecare c?tun alege un vârf de ceat? ? împodobe?te pr?jina ce dovede?te h?rnicia fetelor ?i buna în?elegere a tuturor tinerilor ?i aminte?te în acela?i timp c? satele au fost întemeiate pe ni?te ,,codri de muri”, pe care str?mo?ii lor le-au defri?at, transformându-le, cu veacuri în urm?, în ,,brani?ti”. Când preotul iese s? sfin?easc? apele ?i cele 4 z?ri, grupurile de iord?nitori î?i disput? întâietatea în a primi cei dintâi stropi de agheazm?, fiind c? se crede c? satul a c?rei pr?jin? s-a sfin?it întâi va avea ploi, recolte bogate ?i multe c?s?torii.Bog??ia credin?elor, tradi?iilor ?i obiceiurilor din ziua de Boboteaz? o consacr? ca pe o s?rb?toare cu profunde ?i vechi semnifica?ii atât cre?tine, cât ?i precre?tine, ce converg c?tre ideea de purificare ?i stimulare, de punere de bune auspicii a unui nou început.Dobrea CorneliaFacultatea de LitereSpecializarea : român?-francez?Surse bibliografice :1. Curbet, Vladimir, Valori pere române?ti : Tradi?ii. Obiceiuri. Rapsozi populari, Chi?in?u, Editura Pontos, 20032. ?tiuc?, Alexandra Narcisa, S?rb?toarea noastr? cea de toate zilele, Volumul I, Bucure?ti, Editura Cartea de buzunar